PRO România şi-a stabilit identitatea de partid

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Preşedintele PRO România Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, prim- vicepreşedinte PRO România, a declarat, astăzi în conferinţă de presă, că PRO România este în proces de reorganizare şi pregătire a partidului pentru anul 2024 şi caută soluţii pentru a relansa proiectul politic. De asemenea, legat de identitatea partidului, a spus că la nivel central s-a convenit că PRO România trebuie să-şi asume identitatea de partid de centru-stânga, proeuropean considerând că mesajele mixte, uneori contradictorii au făcut ca PRO România să piardă o bună parte a electoratului său către alte partide politice.

”Suntem într-un proces de reorganizare şi de pregătire a partidului pentru anul 2024. Evident că după alegerile parlamentare, suntem la numai două luni, PRO România a înregistrat o scădere importantă în preferinţele electoratului şi trebuie să găsim soluţii pentru a relansa acest proiect politic de care, credem noi, România are nevoie.

În această săptămână am făcut discuţii importante legat de identitatea PRO România, am convenit cu toţii la nivel central că PRO România trebuie să-şi asume identitatea de partid de centru-stânga, proeuropean considerând că mesajele mixte, uneori contradictorii au făcut ca PRO România să piardă o bună parte a electoratului săucătre alte partide poltice. De asemenea, credem că PRO România trebuie să-şi consolideze dimensiunea europeană prin asumarea unei agende europene şi să fie preocupată de teme importante cum ar fi: Educaţia, Sănătatea, coeziunea socială şi teritorială”, a precizat Adrian Ţuţuianu.

Acesta a adăugat că s-a propus ca adresabilitatea să fie către clasa de mijloc, atâta cât mai există astăzi în România. Din păcate clasa aceasta de mijloc este foarte subţire iar disparităţile mari existente la nivel naţional între regiuni, între diferite categorii sociale reprezintă sursa acumulării de frustrări în rândul oamenilor şi de aici poziţionarea către partide politice care vin cu mesaje anti-sistem şi nu construiesc nimic important.

”Dorim de asemenea să ne adresăm persoanelor care au mici afaceri, să sprijinim persoanele cu venituri medii şi mici, suntem alături de cei din sistemul bugetar, nu de prostiile din sistemul bugetar ca să fie foarte clar şi de toţi cei care aşteaptă un mesaj de stânga proeuropean pe care nu-l regăsesc astăzi la alte partide politice.

O preocupare de bază cred că trebuiesă fie legată încontinuare de mediul rural. Dincolo de lucrurile care s-au făcut în mediul rural, drumuri, apă, canal totuşi trebuie să constatăm că mediul rural din România este mult rămas în urmă. Există disparităţi importante care afectează evoluţia pe termen lung a oamenilor care trăiesc în mediul rural. Un exemplu este ceea ce se întâmplă în învăţământ unde foarte mulţi copii nu au acces la educaţie şi credem că şi aici există o sursă importantă de oameni care ar putea să vină alături de noi. Spre exemplu un milion de alegători au fost mai puţini prezenţi în mediul rural la alegerile parlamentare din decembrie faţă de alegerile locale, lucru care ar trebui să dea de gândit tuturor partidelor politice.

Ne propunem, de asemenea, să construim un proiect politic care să aibă în vedere relansarea României şi credem că o comunicare importantă pe ceea ce înseamnă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar fi benefică şi pentru noi ca partid politic, dar şi pentru cetăţenii din România care ar trebui să înţeleagă ce se întâmplă cu acest mecanism. Ne-am propus, de asemenea, să organizăm anual conferinţe tematice pe chestiuni care interesează populaţia României, să fim foarte apropiaţi de ceea ce înseamnă sindicate.

Eu practic cred astăzi că viaţa sindicală din România este grav afectată de măsuri care s-au luat în urmă cu vreo 10 ani de Guvernul Boc. Vă dau un singur exemplu: nu avem contracte colective de muncă la nivel de ramură, nu mai există nici contract colectiv de muncă la nivel naţional ceea ce permite diverşilor proprietari de afaceri să trateze cu foarte mare indiferenţă problemele sociale ale oamenilor. Salariul minim, de exemplu, pe ramură reprezenta un criteriu sub care nu se putea scădea niciodată. Credem că sunt foarte mulţi tineri care lucrează în general în sistemul privat şi care sunt la momentul acesta exploataţi într-un fel inacceptabil, cu 10-12-14 ore de muncă, de foarte multe ori în companii multinaţionale”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu cu sublinierea că este nevoie şi de modernizarea administraţiei publice, observaţia fiind făcută la 53 de ani de când în România s-a renunţat la ”sistemul de organizare administrativă cu raioane, regiuni şi s-a revenit la modelul tradiţional cu judeţe, comune, oraşe, unele oraşe cu statut de municipiu”.

Author: Virgil Voinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *