Camelia Lepădat, PRO România Dâmboviţa: cei 6% din PIB sunt o necesitate, nu o opţiune, pentru că educaţia este un domeniu de importanţă strategică

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Camelia Lepădat, coordonator al departamentelor de specialitate din PRO România Dâmboviţa a criticat astăzi în conferinţă de presă măsurile din domeniul învăţământului luate de guvernanţi şi de ministrul Educaţiei. Aceasta a spus că arată dezinteres şi sunt lipsite de viziune ”o aşa-zisă schimbare pozitivă în ce priveşte finanţarea”, aspect anunţat de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Totodată, Camelia Lepădat a spus că finanţarea necorespunzătoare prevăzută prin buget este de numai ”2,5%, cel mai mic buget alocat din ultimii 30 de ani” şi departe de prevederile Legii 1/2011, art. 8, care, spunea, ”consacra alocarea anuală din bugetul de stat şi din bugetul autorităţilor publice locale a minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”.

”Din poziția de coordonator al departamentelor de specialitate ale PRO România Dâmbovița, vă aduc astăzi în atenție câteva aspecte din departamentul EDUCAȚIE, deoarece ne aflăm deja în a doua săptămână după revenirea la școală și acest domeniu, de interes major, este si va fi mereu pentru noi o prioritate.

Din păcate, observăm că nici până astăzi nu s-au propus și nu s-au implementat măsuri eficace pentru a rezolva criza din sistemul de educație în contextul pandemic actual, ceea ce ne justifică opozitia fată de această guvernare, lipsită total de viziune constructivă în ceea ce privește învățământul si fățiș dezinteresată de evoluția lui.  

Deși este stabilită prin Legea 1/2011, în Articolul 8, care consacră alocarea anuală din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale a minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, în buna tradiție românească de a nu respecta legea și de a proroga perpetuu aplicarea ei, finanțarea necorespunzătoarea a sistemului de educație este nodul gordian al tuturor guvernelor din ultima vreme.

Este o problemă atât de spinoasă și atât de veche, încât aproape că ne-am resemnat în această stare vicioasă de fapt. În contextul general de teamă de boală și pe fondul unor dezbateri pro sau contra vaccinare, vocile care se mai aud vorbind despre respectarea principiilor de drept ajung să fie din ce în ce mai rare, ignorând pericolul care se ascunde în această atitudine”, a declarat Camelia Lepădat.

”Noi, PRO România, o spunem răspicat: cei 6% din PIB sunt o necesitate, nu o opțiune, pentru că educația este un domeniu de importanță strategică, iar nevoile din acest domeniu sunt multe și de prea mult timp neacoperite.

N-a crezut-o nici un om cu capul pe umeri pe doamna Anisie cea de penibilă amintire, care susținea că nu are ce face cu cei 6% din PIB și, la fel, nici un om care se pretinde responsabil nu poate accepta că nu avem nevoie de o educație de calitate, finanțată corect și rezonabil. 

Acest procent a rămas o eternă <<fata morgana>> care, cu cât se autoiluzionau sau erau iluzionați alegătorii în preajma diferitelor alegeri că se va transforma în realitate palpabilă, cu atât se îndepărta, precum Luceafărul eminescian, <<ca să nu-l putem ajunge>> oricât am tânji. Buclucaș procent, căci, prorogată aplicarea legii de mai toate guvernările din tot felul de motive, deși n-a trecut vreodată de 3 sau 4 %, a rămas măcar speranța că va putea fi vreodată atins. Conform noului proiect de buget însă aceste speranțe s-au spulberat: educația primește cel mai mic procent, în jur de 2,5%, cel mai mic buget din ultimii 30 de ani, asta în condițiile în care copii au fost privați un an de școală, sistemul este în acută suferință și are nevoie urgent de măsuri care să-l repună măcar pe linia de plutire, dacă nu să-l facă performant.

Destul de recent, domnul ministru Cîmpeanu, a făcut o declarație politicianistă, clamând o așa-zisă schimbare pozitivă în ceea ce privește finanțarea în educație, pentru a atenua efectul devastator al prevederilor bugetare: este vorba de includerea in proiectul de buget a unei majorări în medie cu 25% a costului standard per elev destinat cheltuielilor materiale, cu precizarea ca procentele mai mari vor fi direcționate către școlile din mediul rural.

Analizând această declarație în mod realist, observăm că ne aflăm tot în paradigma caragialescă: <<să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic>>.

Atragem atenția că această creștere este, în fapt, o floare cu care, din păcate, nu se va face primăvară, deoarece sistemul însuși de finanțare per elev este un sistem inechitabil și nerealist, întrucât el este gândit greșit din principiu. Finanțarea stabilește anual costul standard per preșcolar/elev, iar finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale, asigurându-se  din bugetul de stat, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

-cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;

-cheltuielile cu formarea continuă și evaluarea personalului, cu evaluarea periodică internă a elevilor;

– cheltuielile materiale și pentru servicii, cheltuielile cu întreținerea curentă.

            În condițiile in care cifrele de școlarizare sunt în ultimii ani mai mici, este evident că rezultatul acestui sistem aplicat de minister va fi subfinanțarea și mai dramatică, deoarece necesitățile de bază vor fi aceleași. O scurtă analiză a cifrei de scolarizare in ultimii 3 ani la liceu, în clasa a IX-a, învățământ de zi este revelatoare:  

An scolar 2018 – 2019 – 165.000 elevi

An scolar 2019-2020 – 134 600 elevi

An scolar 2020-2021 – 134 600 elevi

Începând cu anul școlar viitor, sunt aprobate clasele cu numărul maxim de 26 de elevi,  teoretic vor fi mai puțini elevi decât anul acesta, când numărul maxim este 28, deci vor fi mai puțini bani, deși cheltuielile rămân la fel, necesare încălzirii, iluminatului, întreținerii curente, salarizării cadrelor didactice etc.

Altfel spus, domnul ministru susținând că guvernul vrea să dea mai mulți bani, nu face altceva decât să eludeze adevărul: prin această măsură vor acoperi cheltuielile fără de care, altfel, nu s-ar putea susține funcționarea. Adică, domnul ministru face doar propagandă electorală, dovedind că nu există nici un fel de strategie ministerială, ci doar practica obișnuită a PNL- păstrarea aparențelor și minciuna”, a conchis Camelia Lepădat.

Author: Virgil Voinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *