Senatorul PRO România Adrian Ţuţuianu: ”Administraţia judeţeană este incapabilă să genereze proiecte de dezvoltarea acestui judeţ”

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Senatorul Adrian Ţuţuianu, vicepreşedinte PRO România, a declarat, astăzi, în conferinţă de presă, că ”actuala administraţie judeţeană este incapabilă să genereze proiecte de dezvoltarea acestui judeţ”. Acesta a spus că referirea la ”actuala administraţie judeţeană” nu-i presupune ”numai pe cei care sunt lideri aici”. ”Mă refer la cei din PSD şi PNL care nu au nicio idee adevărată despre dezvoltarea acestei comunităţi şi care se mulţumesc cu lucruri mărunte nevăzând, cum se spune, pădurea din cauza copacilor”, a afirmat Adrian Ţuţuianu, care a dat detalii despre trei acte normative importante (OUG-uri) care, spunea, ”ar fi trebuit până acum vlorificate”. ”Am urmărit toate şedinţele de Consiliu Judeţean. Nimeni nu are nicio idee de punere în aplicare a unor oportunităţi de dezvoltare a judeţului Dâmboviţa”, a susţinut senatorul PRO România, Adrian Ţuţuianu. ”Prima este Ordonanţa nr. 101, poate notează şi (…) Consiliul Judeţean, poate notează şi domnul Corneliu Ştefan de la PSD, poate notează şi domnul Virgil Guran de la PNL, pentru că sunt lucruri care ar trebui să ne intereseze dincolo de culoarea politică. Deci, Ordinanţa 101/2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014 – 2020. Dacă veţi citi această ordonanţă în integralitatea ei, veţi constata că există un risc major de dezangajarea unor fonduri europene, 21 de miliarde de euro şi că pentru a preveni acest risc se crează posibilitatea finanţării unor lucrări de infrastructură rutieră, infrastructură feroviară, apă, canal, eficienţă energetică şi iluminat public din fonduri europene. Această Ordonanţă de Urgenţă dă posibilitatea unităţilor administrativ teritoriale să se asocieze pentru realizarea de parteneriate cu Compania Naţională de Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cum este cunoscută în spaţiul public, în vederea implementării acestor proiecte de infrastructură. Se dau bani pentru elaborarea, modificarea, revizuirea, completarea, actualizarea documentaţiei tehnico-economice, derularea procedurilor de achiziţie publică, încheierea contractelor de achiziţie publică, monitorizare şi implementarea proiectelor”, a declarat senatorul PRO România. Adrian Ţuţuianu a precizat că judeţul Dâmboviţa se califică din perspectiva actului normativ pentru accesarea de asemenea proiecte. Senatorul a precizat că tot u.a. t-urile pot propune Companiei Naţionale de Căi Ferate (CFR-SA) constituirea de parteneriate pentru implementarea de proiecte de infrastructură feroviară care vizează trenuri urbane, trenuri metropolitane sau alte soluţii identificate prin studii de trafic elaborate în acest sens destinate serviciului public de transport în comun de călători. De asemenea a spus că documentul are prevăzute şi detalii cu privire la posibilitatea ca beneficiarii finanţărilor pentru proiecte de infrastructură să angajeze experţi care să asigure implementarea acestor proiecte conform dispoziţiilor din această ordonanţă. A mai fost prezentat actul normativ- OUG privind instituirea unor măsuri şi a unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritate pentru perioada de programare 2021 – 2027, destinat finanţării prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2014 – 2020 şi Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 cu precizarea că importanţa acesteia constă în aceea că ”nicio primărie şi nici Consiliul Judeţean nu ar trebui să cheltuie bani din fonduri proprii” pentru unele ”categorii de domenii de interes naţional sau local” şi, în concret, a prezentat propria abordare în legătură cu proiectele pe judeţ în situaţia în care, spunea, era ”la Consiliul Judeţean”. ”Ca să venim la lucrurile foarte concrete. Spre exemplu, pe prima Ordonanţă de Urgenţă, ar fi putut fi revizuit imediat Proiectul centurii ocolitoare a oraşului Găeşti şi Proiectul pentru podul ce traversează calea ferată. Ele sunt la pachet. CNAIR le-a reluat în analiză în urmă cu doi ani de zile când l-am adus pe directorul CNAIR aici. Ar fi fost o oportunitate ca această centură a oraşului Găeşti să fie finanţată din bani europeni pentru că documentaţia putea foarte uşor revizuită. Evident că era nevoie de implicarea Consiliului Judeţean şi a Consiliului Găeşti. Un al doilea lucru pe care l-aş fi făcut foarte rapid era Proiectul tehnic pe cea de-a doua ordonanţă pentru realizarea inelului doi de centură a municipiului Târgovişte. Actuala centură, am spus opinia noastră, a devenit o şosea interioară, nu are nicio legătură cu ideea de centură care să descongestioneze traficul din municipiul Târgovişte. Există un proiect mai vechi la Primăria Târgovişte care ar fi putut fi actualizat şi ar fi putut fi realizată foarte rapid o Asociaţie de dezvoltare intercomunitară care să implice Târgoviştea şi localităţile din jur: Ulmi, Dragomireşti, Văcăreşti, Aninoasa, Doiceşti. Este şi Civitas care ar fi putut fi folosită ca instrument, dar se putea crea un ADI cu obiectivul Inelul de centură doi al municipiului Târgovişte, realizarea acestui inel înseamnă o soluţie şi pentru localităţile din jur. O soluţie şi de transport civilizat şi în acelaşi timp şi de dezvoltare economică. Ai şosea de centură pe patru benzi, în jurul ei se pot dezvolta activităţi economice. Al treilea obiectiv pe care l-aş fi realizat era o Centură comună pentru oraşele Fieni şi Pucioasa cu implicarea localităţilor din jur şi mă refer aici la Moţăeni, Brăneşti şi probabil ar fi trebuit studiate în ce măsură ar putea fi implicate şi alte unităţi administrativ teritoriale. Poate Buciumeni. Nu-mi dau seama. Trebuie consultat un expert care ne-ar fi putut crea o soluţie de ocolite a celor două oraşr cu influenţe pozitive pentru ce înseamnă traficul de mărfuri şi persoane. Un al patrulea lucru ce ar fi putut fi realizat aici ar fi Proiectul staţiunii de la Padina – Peştera. Se finanţează asemenea lucrări. Am fi putut să depunem proiect pentru lucrările de apă- canalizare din zonă, pentru iluminat public, pentru realizarea de spaţii de utilitate publică necesare funcţionării şi dezvoltării acestei staţiuni de interes naţional. Un proiect ce putea fi, de asemenea, realizat este cel al Taberelor de la Moroeni. Mă refer aici la Căprioara care este cea mai bine aşezată, dar ar fi fost un bun prilej să refacem celelalte două tabere care practic sunt nefuncţionale de 30 de ani şi să dăm posibilitatea dezvoltării turismului şcolar care are nevoi specifice şi în acelaşi timp are tradiţie în judeţul Dâmboviţa. Ar fi putut fi realizat pe aceşti bani şi un proiect de refacerea taberelor de la Cobia pe terenul care există şi astăzi în pădurea de la Cobia, dar şi în zona fostei şcoli Speciale din Cobia. Pentru apă şi canal sunt mai multe localităţi care nu au putut să fie cuprinse în studiul iniţial al Companiei de Apă pe POIM, s-ar fi putut găsi soluţii pentru dezvoltarea sistemelor de apă şi canal din aceste localităţi, iar pentru municipiul Târgovişte este foarte clar că pe terenul unde astăzi s-a dat o hotărâre pentru cimitir s-ar fi putut dezvolta un parc industrial. De asemenea cred că Primăria Târgoviştre are obligaţia şi ar fi putut să achiziţioneze terenul din zona Combinatului de Oţeluri Speciale din Târgovişte, terenuri care să contribuie la extinderea Parcului Industrial. Şi nu în ultimul rând, pentru că este de actualitate, cred că ar fi trebuit început un demers pentru preluarea într-o modalitate negociată a terenurilor de pe platforma Combinatului de Oţeluri Speciale din Târgovişte. Sunteţi cu toţii în posesia comunicatului de presă de ieri, (n.r. 15 iulie a. c.). Patronatul de la COS Târgovişte anunţă disponibilizarea a 1.200 de oameni. Este o tragedie pentru Târgovişte, dar terenurile care au fost deja eliberate de construcţii ar fi putut fi preluate de unitatea administrativ teritorială în vederea dezvoltării unui parc industrial”, declarat senatorul PRO România, Adrian Ţuţuianu. ”Din păcate, cum am spus la începutul intervenţiei, nici cei din PSD, nici cei din PNL nu au făcut vreun demers concret pentru a accesa aceşti bani europeni. Sunt foarte preocupaţi cu toţii de aranjamentele locale, de blaturile care privesc anumite localităţi, dar ne relevă şi o anumită incapacitate de a citi, de a se documenta şi de a veni cu soluţii care să asigure dezvoltarea acestui judeţ”, a adăugat senatorul Adrian Ţuţuianu. Tot astăzi, senatorul Adrian Ţuţuianu a prezentat cinci noi candidaţi pentru funcţia de primar în alegerile locale din toamnă. Aceştia sunt:

Mihai Alexandru Tănase – Mogoşani

Gheorghe Voican – I. L. Caragiale

Virgil Tudor – Cojasca

Daniel Iubu – Râul Alb

Dragoş Amuza- Comişani

”Sunt oameni tineri, oameni cu o carieră profesională bună şi care şi-au propus să schimbe situaţia din localităţile lor”, a declarat senatorul PRO România Adrian Ţuţuianu. În cadrul întâlnirii cu presa au mai avut intervenţii Irena Dumitru, coordonatorul Organizaţiei de Tineret PRO România Dâmboviţa şi purtător de cuvânt al PRO România Dâmboviţa şi trei dintre candidaţii la funcţia de primar în alegerile locale, respectiv Iacob Florina – localitatea Ciocăneşti, Bănaru Răzvan – Vârfuri şi Berechet Mihăiţă – Dobra.

Author: Virgil Voinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *